luni, 28 mai 2012

Nume de sfinți pentru copiii noștri

Hristos S-a înălțat!

Dragi cititori,
postez o listă cu nume de sfinți pentru copiii noștri, care să fie de folos pentru cei dintre noi care vom deveni sau care ne dorim să fim binecuvîntați de Dumnezeu cu prunci.


SursA FotO: OrthPhoto.net

Am pornit la realizarea acestei liste din cauză că este o vreme în care părinții sînt asaltați de nume moderne și uită să pună nume de sfinți, care să îi ocrotească cu adevărat pe copiii lor și care să dovedească apartenența la tradiția creștin-ortodoxă.

Nume pentru fetițe

Irina (greacă: pace)
Iuliana (latină: lumina cerului)
Elisabeta (ebraică: cea care Îl cinstește pe Yehova/ pe Dumnezeu)
Ecaterina (greacă: pură)
Elena (greacă: rază de soare, făclie, foc sacru)
Natalia (latină: cea născută de/la Crăciun)
Monica (greacă: singură, singurătate; latină: a sfătui, nașă)
Marina (derivat de la Maria, din ebraică: copil dorit)
Varvara (latină: străină, necivilizată, păgînă)
Tatiana (latină: tata)
Xenia (greacă: străina)
Filotea (gracă: prietena lui Dumnezeu)
Olimpiada (greacă: originară din Olimp)
Evdochia (greacă: bunăvoință, a părea bună)
Daria (persană: cea care posedă binele, cea care menține binele)
Lidia (regat din Antichitate de pe teritoriul Asiei Mici; ucenica Sf. Apostol Pavel, prima creștină din cetatea Filipi, unde s-a format prima comunitate creștină din Europa)
Veronica (latină: vera icon= imagine adevărată)
Caliopia (greacă: bună)
Pelaghia (greacă: suprafața întinsă a mării)
Glicheria (greacă: dulce)
Sofia (greacă: înțelepciune)
Anastasia (greacă: Înviere)
Marcela (latină: dedicată lui Mars, zeul războiului la romani)
Eufrosina (greacă: cea senină)
Eliconida (latină: cea luminată, cea învățată)
Fevronia (latină: luna februarie)
Mariamni (ebraică: copil dorit)
Marta (latină: femeia din casă, casnică)
Lucia (latină: luminoasă)
Salomea (ebraică: pace, liniștită)
Pulheria (latină: frumoasă, minunată)
Haritina (greacă: cea dăruită, cea binecuvîntată cu har)
Tecla (călăuza celor care suferă şi cea care deschide drum de ieşire din orice chin)
Taisia (greacă: plăcută la vedere)
Anisia (greacă: unică, fără pereche, inegalabilă)
Eugenia (greacă: nobilă, aristocrată)
Suzana (ebraică: crin)

Nume pentru băieți

Zaharia (ebraică: Dumnezeu Și-a amintit)
David (ebraică: cel iubit)
Nectarie (greacă: nectar)
Nichita (greacă: victorie)
Dionisie (greacă: fiul zeului Dyonisios)
Hristofor (greacă: cel care Îl poartă pe Hristos)
Maxim (latină: cel mai mare)
Luca (greacă: luminosul)
Ioan (ebraică: Dumnezeu are milă, Dumnezeu este milos)
Procopie (greacă: progres, înaintare, creștere)
Porfirie (greacă: purpură, roșu strălucitor)
Policarp (greacă: mai multe fructe)
Eduard (engleză veche: protectorul avuției, gardianul bogăției; păzitor binecuvîntat)
Gherman
Savatie
Zosima
Inochentie (greacă: curat la suflet, căruia nu i se poate imputa nimic)
Epictet
Astion
Siluan (latină: pădure)
Rafail (ebraică: Dumnezeu vindecă, Dumnezeu salvează)
Nicostrat (greacă: armată învingătoare)
Nicodim (greacă: popor învingător)
Veniamin (ebraică: fiul durerii)
Prohor (greacă: a înainta, a avansa)
Nicanor (greacă: victorie)
Fanurie (greacă: a face vizibil, a arăta, a arăta depre sine ceva)
Zotic
Ștefan (greacă: cel care poartă o coroană)
Eliodor (greacă: darul soarelui)
Onufrie (egipteană: cel care este mereu fericit)
Elefterie (greacă: liber)
Sofronie (greacă: înțelepciune deplină)
Dimitrie (greacă: mama poporului)
Matei (ebraică: darul lui Dumnezeu)
Arsenie (greacă: bărbătesc, viguros)

Bineînțeles, lista poate fi completată cu alte nume, așa încît vă rog să participați și voi la completarea ei. Mulțumesc (:

vineri, 25 mai 2012

Ortodoxia românească în Germania. Parohia din Stuttgart - 6 mai 2012

Hristos S-a înălțat!

Aveți mai jos un link unde puteți urmări o slujbă de la Parohia Ortodoxă Română din Stuttgart, care a fost transmisă în direct la ZDF în 6 mai:

http://www.zdf.de/ZDFmediathek#/beitrag/video/1633396/Orthodoxer-Gottesdienst-aus-Stuttgart

joi, 24 mai 2012

Dacă ți se pare că ești smerit înseamnă că nu ești



SursA FotO: hotnews.ro


A zis un Bătrân: „Ori de câte ori îți vine gândul superiorității sau al îngâmfării, cercetează-ți conștiința. Întreabă-te dacă ai păzit toate poruncile, dacă iubești pe vrăjmașii tăi și de întristezi pentru necazurile lor, dacă te socotești pe tine însuți rob netrebnic și mai păcătos decât toți. Și nici atunci să nu cugeți lucruri mari despre tine, ca și cum te-ai fi îndreptat cu totul, cunoscând că gândul acesta pe toate le strică”.


Zis-a iarăși: „Cel ce este cinstit și lăudat peste măsura vredniciei sale mult se păgubește, dar cel ce nu primșete defel slavă de la oameni, se va slăvi de sus”. 


L-au întrebat pe un Bătrân: „Ce este smerenia?” A răspuns: „Smerenia este atunci când fratele îți greșește și îl ierți înainte să vină să-ți ceară iertare”.


Un frate l-a întrebat pe un Bătrân: „Ce este smerenia?” Bătrânul i-a zis: „A face bine oricui ne face rău”. Fratele a stăruit: „Și dacă nu ajung la măsura aceasta?” Bătrânul i-a zis: „Atunci du-te și încearcă să-ți ții gura închisă”.


Traducere de Marius Ivașcu după Zicerile Părinților pustiei, nr. 165 (PG 65)


Πάλιν εἶπεν· Ὅταν λογισμὸς ὑψηλοφροσύνηςἢ ὑπερηφανίας ὑπεισέλθοι σοι, ἐρεύνα σου τὸ συνειδὸς, εἰ πάσας τὰς ἐντολὰς ἐφύλαξας,εἰ ἀγαπᾷς τοὺς ἐχθρούς σου, καὶ λυπῇ ἐπὶ τῇ ἐλαττώσει αὐτῶν, καὶ ἔχεις ἑαυτὸνδοῦλον ἀχρεῖον, καὶ πάντων ἁμαρτωλότερον· καὶ τότε μηδὲ οὕτως μέγα φρονήσῃς, ὡςπάντα κατορθώσας· εἰδὼς ὅτι οὗτος ὁ λογισμὸς πάντα καταλύει.


Εἶπε πάλιν· Ὁ πλέον τῆς ἀξίαςτιμώμενος ἢ ἐπαινούμενος πολὺ ζημιοῦται· ὁ δὲ μηδὲ ὅλως τιμώμενος ὑπὸ τῶν ἀνθρώπωνἄνωθεν δοξασθήσεται.

miercuri, 23 mai 2012

Grigor Narekatsi - Plânsul al 6-lea




La ce folos, la ce bun
să-mi revărs într-un șuvoi de vorbe suspinul inimii mele?
N-ar fi mai bine să-mi storc puhoiul de cuvinte ca pe-un buboi răscopt
sau, vârându-mi degetele în gâtlej, să vărs amarul inimii îngreuiate
de ranele sufletului meu?  

De vreme ce nu m-am învrednicit
de partea Sfinților în slavă, unde petrec cu față luminoasă
și chip surâzător, precum îi zugrăvește în pilde grăitorul (Iov 8, 21)
și psalmistul (Ps.149, 5), alt loc mi se va da
ce se cuvine celor asemeni mie.
Însă pentru-ale mele rătăciri nenumărate
și aceștia se află mai presus de mine

cu cât cel ce se pocăiește
întrece pe cel nepocăit:
Manassì s-ar cuveni lăudat
de va fi asemănat cu puzderia scăpătărilor mele (4 Împ. 21, 1-18; 2 Par. 33, 1-20);
fariseul e vrednic de cinste, de e asemănat cu josnica-mi întinăciune (Lc. 18, 11-14);
fiul cel curvar e de fericit
dacă-l asemuiești călcării juruințelor mele (Lc. 15, 11; 31);


viclenia fiului lui Amasia e cu totul fără vină
pe lâng-a mea obrăznicie nemulțămitoare(2 Par. 26, 16-19);
mai fericit este tâlharul ce s-a făcut osânditor necredincioșilor (Lc. 23, 43)
și mai cinstită-i curva, pilda și maica celor ce se pocăiesc (Lc. 7, 35-50). 

Nu mai puțin ca Faraon mi-am învârtoșat inima;
nu mai puțin vinovat ca gloata israelită cea nebună
m-am răzvrătit împotriva Celui ce m-a zidit;
cu nimic mai prejos decât vrăjmașii lui Dumnezeu
m-am războit cu El
și nu m-am înfrânat tăgăduind pe Ziditorul a toate din nimica.
Mă umflu precum noianul turburat de vifor,
dar nu mă cutremur, smerit de porunca Ta înfricoșată
asemeni talazurilor ce se zdrobescde stâncă (Iov 38, 11).
Nenumăratele mele păcate covârșesc nisipul mării.
Strânsura nemărginită a veacurilor e mică
pe lângă mulțimea fărădelegii mele.
 
Măcar că firele mărunte se adună
în dune de nisip pe țărm,
fiecare e singur și osebit
prin obârșie și sporire,
și – precum ale mele păcate – întrec orice număr
și covârșesc tot cugetul:

unul cu rubedeniile,
            altul cu alaiul său;
unul cu lipsurile,
altul cu primejdiile sale;
unul cu spinii,
altul cu rădăcinile sale;
unul cu vrejul,
altul cu roadele sale amare;
unul cu mădularele,
altul cu ramurile sale;
unul cu lăstarii,
altul cu încrengăturile sale;
unul cu ghearele,
altul cu apucăturile sale;
unul cu moliciunea,
altul cu împietrirea sa;
unul cu pricinile,
altul cu urmările sale;
unul cu pecetea,
altul cu semnele sale;
unul cu umbra,
altul cu întunecimile sale;
unul cu vicleșugurile,
altul cu meșteșugirea sa;
unul cu fățăria,
altul cu voirea sa;
unul cu țintirea,
altul cu mărimea sa;
unul cu adâncimea,
altul cu josnicia sa;
unul cu scânteia,
altul cu patima sa;
unul cu bunătățile,
altul cu comorile sale;
unul cu jgheaburile,
altul cu izvorul său;
unul cu șuvoaiele,
altul cu fulgerele sale;
unul cu flăcările,
altul cu rușinea sa;
unul cu căderile,
altul cu genunile sale;
unul cu cărbunii,
altul cu plictiseala sa;
unul cu trăznetul,
altul cu picăturile sale;
unul cu curenții,
altul cu potopul și răceala sa;
unul cu porțile,
altul cu căile sale largi; 

cuptorul și fierbințeala lui,
focul și fumurile lui,
seul topit și putoarea lui,
pelinul și amărăciunea lui,
călăul și victima lui,
tâlharul și ucigașii lui,
asupritorul și părtașii lui,
            stăpânul și slugile sale,
fiara și puii ei,
mușcătorul și mușcăturile,
stricătorul și următorul lui.

Acestea sânt doar cele mai de căpetenie
din bolile sufletești obicinuite.
Ele se împart în osebite chipuri,
fiecare-având la rândul lui
mii și mii de fețe,
al căror număr întreg îl poate cuprinde
doar cel ce vede mai nainte
ceea ce e scris în noi (Rom. 8, 29-30;2 Cor. 2, 2-3). 

De omul nu se îndulcește cu amăgirea de sine,
de nu-și ascunde chipul sub o mască
și nu se lasă înșelat de necredință,
ci se cunoaște pe sine cum este

și firea noastră cea de obște,
știindu-se țărână din țărână,
știind care ne este locul și care-s hotarele noastre,
atunci va înțelege înșiruirea aceasta de-nsușiri
nu ca pe-o însăilare fără noimă,
nici ca pe desăvârșita însumare a celor mai de căpetenie cusururi ale firii noastre;

ci va vedea c-am arătat doar câteva semințe din miile de rele

și, chiar de prin acestea va ajunge să cunoască încă și mai multe,

va pricepe că nici acelea

nu sânt vreodată de ajuns.

Traducere de Marius Ivașcu după www.stgregoryofnarek.am

Mai multe detalii despre acest călugăr, poet, teolog, filosof mistic care a trăit în Armenia între anii 951-1003 puteți afla pe următoarele legături:

http://www.stgregoryofnarek.am/index.php
http://en.wikipedia.org/wiki/Gregory_of_Narek
http://armenianhouse.org/grigor-narekatsi/tenets.html

Informații despre Patriarhia Armeană puteți citi aici:
http://ro.orthodoxwiki.org/Biserica_Armeniei
http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/romanii-tara-sfanta/patriarhia-armeana-82382.html

miercuri, 16 mai 2012

Poartă pe cei vii, nu pe morți



SursA FotO: OrthPhoto.net

Un călugăr, văzând pe un iubitor de osteneli purtând un mort pe pat, i-a zis: „Pe cei morți îi porți? Mergi de poartă pe cei vii!”



Au venit odată la un bătrân tâlharii și i-au zis: „Am venit să-ți jefuim chilia!” Iar el le-a răspuns: „Cât vă place, fiilor, luați!” Și au luat toate câte s-au aflat în chilie și s-au dus. Dar au uitat o traistă spânzurată într-un colț. Atunci bătrânul a luat traista și a alergat după ei, strigând și zicând: „Fiilor, luați ce ați uitat în chilia voastră!” Iar aceia spăimântându-se pentru nerăutatea bătrânului, i-au adus înapoi în chilie toate câte i-au luat, zicând unul către altul: „Cu adevărat omul lui Dumnezeu este acesta!”



Spuneau părinții despre un frate care locuia lângă un mare bătrân, că intrând în chilia lui, fura. Iar bătrânul vedea și nu-l mustra, ci lucra mai mult, zicând că „poate fratele are trebuință”. Când a fost să moară bătrânul, l-au înconjurat frații și, văzându-l pe cel ce-l fura, i-a zis: „Apropie-te!” Și i-a sărutat mâinile zicând: „Mulțumesc mâinilor acestora, că printr-însele mă duc în Împărăția cerurilor!” Iar acela, umilindu-se și pocăindu-se, s-a făcut și el monah iscusit, din faptele pe care le-a văzut la acel mare bătrân.



Doi monahi locuiau într-un loc și s-a dus la dânșii un bătrân, ca să-i cerce, și a luat un toiag și a început a sfărmâma verdețurile unuia. Fratele văzând, s-ascuns până ce le-a sfărâmat pe toate. După ce a mai rămas doar o varză, i-a zis bătrânului: „Părinte, de voiești, las-o pe aceasta să o fierb și să gustăm împreună. Atunci a pus bătrânul metanie fratelui, zicând: „Pentru nerăutatea ta se odihnește Duhul Sfânt peste tine, frate”.


Traducere de Marius Ivașcu după Zicerile Părinților Pustiei, nr. 204 ș. urm. (PG 65, 79)


duminică, 6 mai 2012

Gheronda Iosif Isihastul - Războiul nevăzut


Nu poți vedea cum, cu fiecare rugăciune pe care o rostești, mulți demoni cad și se întorc înapoi. Tu vezi doar cît de mult ești rănit. Trebuie însă să știi că și ei sînt loviți și că fug. De fiecare dată cînd rabzi (pe aproapele tău), diavolii fug în salturi; și cu fiecare rugăciune pe care o spui, ei sînt grav răniți. De aceea, în timp de război, să nu te aștepți ca, atunci cînd arunci cu gloanțe și tragi cu tunul, demonii îți vor răspunde cu dulciuri turcești și cu ciocolată!

SursA: prayingwithmyfeet.blogspot.com